Treceți la conținutul principal

Ce inseamna in fotbalul de astazi un antrenor mare?

Nu am fost niciodata cucerit de antrenorul Guardiola. Nu ma da pe spate ciferele obtinute de Zinedine Zidane cu Real Madrid din postura de antrenor principal. Desi AC Milan a castigat de doua ori UEFA Champions League si a mai jucat o finala sunt de parere ca trio-ul de glenza fina de la mijlocul terenului Pirlo – Seedorf – Rui Costa merita mult mai mult pe plan intern, dar a fost trasa in jos de rigiditatea lui Carlo Ancelotti din vremurile respective. Un Ancelotti care din pacate in Serie A nu a scos tot ce era mai bun din Zinedine Zidane in cele doua sezoane si jumatate petrecute la Torino. Tot acelasi Carlo Ancelotti din fixatie tactica a refuzat transferul lui Roberto Baggio de la AC Milan la AC Parma. Cel putin asa sublinia la capitolul regrete in propria carte autobiografica.

Pentru a aprecia corect dimensiunea lui Zinedine Zidane in debutul anilor 2000 a fost nevoie de un transfer la Real Madrid. Poate ca Marcello Lippi in al doilea mandat ar fi reusit sa-i ofere dimensiunea necesara pe care o impunea talentul pur de care beneficia artistul francez, insa la revenire isi facuse alte planuri tactice. Dorea mai multa libertate de miscare pentru Alex Del Piero si un plus de agresivitate in linia de mijloc prin prezenta lui Pavel Nedved, iar ”furia blonda” a fost un transfer al naibi de costisitor la vremea respectiva.

Cand esti antrenor la Real Madrid si presedintele la nevoie este capabil sa-ti transfere si luna de pe cer, cifrele si trofeele castigate nu mai spun nimic. Totul se transforma intr-o banala normalitate. Datorita unei interdictii acum nu este cazul, dar in principiu teoria transferurilor ramane valabila. In editia trecuta de UEFA Champions League, intamplator sau nu, Zidane a beneficiat de cel mai usor program posibil in fazele eliminatorii, si tot a fost nevoit sa fie salvat de executiile lui Cristiano Ronaldo (Wolfsburg) si ocrotit de sansa cu ”descultii” de la AS Roma. Doar ratarile monumentale ale lui Mohamed Salah, atat in tur cat si in retur au calificat echipa madrilena in sferturile de finala. Pe partea tactica Luciano Spalletti a fost peste Zidane din toate punctele de vedere in acea dubla. Pe plan intern, Real Madrid are un singur adversar capabil sa raspunda cu aceleasi arme fotbalistice: FC Barcelona, ceilalti adversari sunt cu doua clase valorice sub Real Madrid. Compenseaza doar prin capacitatea factorilor de decizie de pe banca. Unde ar fi Atletico Madrid fara conceptul Diego Pablo Simeone?!

In cazul lui Guardiola pentru a evita ipocrizia trebuie sa fac o scurta paranteza. Nu ma opresc asupra jocului, fiindca exprimarea a produs un efect mediatic. Aproximativ acelasi lucru se scria si despre Sacchi la finalul anilor ’80, pe acelasi palier de invincibilitate se poate aseza Vicente Del Bosque cu Real Madrid sau Fabio Capello cu seria de 58 de meciuri oficiale pe plan intern fara infrangere. Si scuzati-ma pe vremea seriei reusite de Capello, nici o competitie posibila sau imposibila nu putea rivaliza cu prima scena a fotbalului italian. Serie A era la vremea respectiva crema fotbalului mondial.

Guardiola la FC Barcelona a mers in linii mari pe structura deja formata de Franck Rijkaard, insa a avut curaj de a se desparti de serviciile lui Deco si Ronaldinho pentru a-i oferi prim-planul lui Lionel Messi. Desi potentialul in cazul Messi era vizibil, decizia de a te desparti de Ronaldinho (de departe fotbalistul anilor respectivi) a fost o nebunie curata. Al doilea argument care se aseaza in favoarea lui Guardiola a fost tupeul de a insista cu tanarul Sergio Busqets in fata fundasilor centrali, in defavoarea unor jucatori precum Edmilson sau Yaya Toure. Pe aceste doua decizii de lot se fondeaza succesul lui Josep Guardiola, dar ca si palmares nu-l depaseste cu mult pe Frank Rijkaard, un antrenor inventat probabil de Johan Cruyff la vremea respectiva si despre care astazi nu mai stie nimeni. Ah, eroarea mea. Dupa doua trei rateuri profesionale a obosit si a decis sa se retraga din antrenorat.


Ca orice om de succes, Guardiola are parte de critici de serviciu. Ce se intampla in aceste momente cu Manchester City nu face nimic altceva decat sa probeze teoria critica. In sfarsit filosoful catalan nu mai boxeaza singur in ring, spre deosebire de filmul ”Bayern Munchen”. De aceasta data adversarul are o valoare sensibil egala, iar in fata acestor gen de adversar pentru a avea sorti de izbanda uneori trebuie sa stii sa te aperi. Iar la capitolul aparare, daca revedem in memorie cateva dueluri de UEFA Champions League (Mourinho, Di Mateo, Ancelotti, Luis Enrique, Simeone), ajungem la concluzia ca la capitolul aparare Guardiola ramane corigent. Referitor la a doua placa: cu Xavi-Iniesta si Messi oricine-i antrenor, se probeaza in cazul lui Gerardo Martino. Sa nu uitam, Martino a pierdut titlul in ultima etapa pe ”Nou Camp” (gol Diego Godin) si a fost eliminat din UCL de Atletico Madrid (sferturi). Poate ca la Manchester City este nevoie de timp pentru a-si implementa planurile tactice, dar in fotbalul in care antrenorul e demis din cauza capriciilor din vestiar, timpul nu mai exista.


Oare pentru a gasi raspunsul la intrebarea: ce inseamna un antrenor mare, in fotbalul de astazi nu trebuie sa privim in alte directii?Din pacate prea putini antrenori mai reusesc sa inventeze echipe mari, mai degraba spre deosebire de deceniile precedente, echipele mari inventeaza antrenori mari.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

SSC Napoli in mandatul lui Rafael Benitez

La plecarea de pe ”San Paolo”, Walter Mazzarri lasa in urma o formatie cu o prestatie remarcabila in UEFA Champions League, eliminand Manchester City in faza grupelor si invingand Chelsea Londra in optimi pe teren propriu, urmand sa piarda dramatic in prelungiri accesul in faza sferturilor de finala la Londra. Pe plan intern Mazzarri castigase o finala de cupa in fata fortei dominante, Juventus Torino iar din postura de vicecampioana Napoli la vremea respectiva lasa senzatia ca se poate lua la tranta de la egal la egal cu mecanismul perfect construit de Antonio Conte la Torino. In cele patru sezoane petrecute la Napoli, Mazzarri a reusit sa aduca din nou echipa in elita fotbalului european.

Dupa virgula pusa dupa era Mazzarri si despartirea de Edinson Cavani, presedintele Aurelio De Laurentiis a reusit o lovitura de imagine instalandu-l pe banca pe spaniolul Rafael Benitez. Un antrenor cu cota, fost castigator de UEFA Champions League cu FC Liverpool, detinatorul la zi al trofeului Eu…

Perlele lui Laszlo Boloni

Cariera lui Laszlo Boloni in antrenorat a inceput in Ligue 2 la Nancy, echipa pe care avea sa o promoveze pe prima scena a fotbalului francez. Dupa ucenicia petrecuta la Nancy, numele antrenorului Boloni se contureaza odata cu preluarea echipei nationale. O echipa nationala venita dupa cel mai reusit campionat european din istorie (sferturi de finala) si odata cu retragerea lui Gica Hagi din iarba, obligata sa faca schimbul de generatii. A fost o perioada scurta insa suficienta pentru a intra in atentia portughezilor de la Sporting Lisabona.

Ce a ramas in urma lui Boloni? In primul rand un nucleu tanar de jucatori (Lobont, Contra, Radoi, Codrea, Pancu, M.Niculae, etc) pe care Federatia Romana de Fotbal, dominata la vremea respectiva de anumite interese stiute sau nestiute, nu a reusit sa o gestioneze. De la revolutie incoace, Boloni a fost singurul selectioner care a avut o viziune spre viitor si a avut coloana vertebrala suficient de tare sa nu se indoaie datorita presiunilor. Refren…

Restantul Allegri

Bun, o infrangere categorica, fie si intr-o finala de UEFA Champions League nu anuleaza rezultatele si meritele lui Massimiliano Allegri, insa in obsesia numita UEFA Champions League sunt cel putin doua chestii care lasa de gandit, si-ti ofera oportunitatea sa te intrebi care sunt limitele tehnicianului livornez. Sezonul trecut Massimiliano Allegri a abordat eronat meciul tur cu Bayern Munchen, iar in retur prin schimbarile facute le-a permis bavarezilor antrenati la vremea respectiva de Josep Guardiola sa revina pe tabela de la 0-2 si sa duca meciul in prelungiri acolo unde Juventus a fost victima sigura. Atunci scenariul tactic pus in scena a fost rupt prin introducerea lui Mario Mandzukic in locul lui Alvaro Morata.

Dupa scor si prestatia de gala oferita de Cristiano Ronaldo, victoria celor de la Real Madrid nu poate fi pusa la indoiala, insa dupa parerea mea, veteranul  Buffon are cel putin un gol pe constiinta (golul de 3-1). Varsta nu iarta pe nimeni. Poate in urma cu 10 ani, Bu…